

Format: broșat cu clapete
Număr de pagini: 400
Format: 13.7 x 20.3 cm
Traducere: Gabriela Stoica
Apărută în 2015 la editura Epica
Goodreads
Sinopsis:
Când pleci în doi la un drum lung cu mașina, șansele să deviezi de la ruta prestabilită sunt foarte mari…
Amy Curry are parte de un an groaznic. Mama ei a hotărât să se mute în celălalt capăt al țării și are nevoie de Amy ca să aducă mașina lor din California în Connecticut. Există însă o mică problemă: de la moartea tatălui ei, din primăvara trecută, Amy nu a mai fost capabilă să se urce la volan. Cu această ocazie, intră în scenă Roger, fiul în vârstă de nouăsprezece ani al unei vechi prietene de familie, care se dovedește a fi neașteptat de atrăgător… dar are și el problemele lui de rezolvat.
Amy nu își planificase ca în această călătorie să cunoască oameni noi și să ajungă să se împace cu moartea tatălui ei. Iar Route 50 – cel mai singuratic drum din America, Munții Colorado, câmpiile din Kansas, restaurantele tip vagon, motelurile sordide, Graceland, casa regelui Elvis, nu făceau nicidecum parte din traseu. Dar pe măsură ce parcurg împreună acest drum, Amy descoperă că oamenii de la care așteptai cel mai puțin sunt cei de care s-ar putea să ai nevoie cel mai mult – și că uneori trebuie să trăiești momente de rătăcire ca să îți (re)găsești drumul spre casă.
Când pleci în doi la un drum lung cu mașina, șansele să deviezi de la ruta prestabilită sunt foarte mari…
Amy Curry are parte de un an groaznic. Mama ei a hotărât să se mute în celălalt capăt al țării și are nevoie de Amy ca să aducă mașina lor din California în Connecticut. Există însă o mică problemă: de la moartea tatălui ei, din primăvara trecută, Amy nu a mai fost capabilă să se urce la volan. Cu această ocazie, intră în scenă Roger, fiul în vârstă de nouăsprezece ani al unei vechi prietene de familie, care se dovedește a fi neașteptat de atrăgător… dar are și el problemele lui de rezolvat.
Amy nu își planificase ca în această călătorie să cunoască oameni noi și să ajungă să se împace cu moartea tatălui ei. Iar Route 50 – cel mai singuratic drum din America, Munții Colorado, câmpiile din Kansas, restaurantele tip vagon, motelurile sordide, Graceland, casa regelui Elvis, nu făceau nicidecum parte din traseu. Dar pe măsură ce parcurg împreună acest drum, Amy descoperă că oamenii de la care așteptai cel mai puțin sunt cei de care s-ar putea să ai nevoie cel mai mult – și că uneori trebuie să trăiești momente de rătăcire ca să îți (re)găsești drumul spre casă.
Rating: 4.5/5
Încă de când apăruse în străinătate, pusesem ochii pe Marea călătorie a lui Amy & Roger de Morgan Matson.
La vremea aceea nu aveam multe detalii despre carte și nici când m-am apucat să citesc ediția apărută la Editura Epica nu aflasem multe lucruri în plus: credeam că este o carte despre o poveste de dragoste și o călătorie.
Ei bine, nu m-am înșelat de acest lucru dar pot spune cu fericire că de data aceasta cartea nu a pus de la început accentul pe povestea de dragoste. Chiar dacă Amy își face niște mici gânduri legate de Roger (probabil că orice fată și-ar face), ea are lucruri mult mai importante la care să cugete.

După pierderea tatălui său, Amy va fi nevoită să se mute cu mama ei într-o nouă casă. Pentru a ajunge la noua destinație (unde se află mama ei), ea va pleca într-o călătorie atent plănuită de mama acesteia, avându-l ca șofer pe Roger, un fost prieten din copilărie.
Mi-a plăcut și m-a amuzant într-un fel faptul că cei doi nu s-au ținut de planul făcut de mama lui Amy :-)), și că au reușit amândoi să își învingă temerile, gândurile și să se trezească la realitate.
Stilul autoarei Matson mi s-a părut extrem de frumos, lecturarea fiecărei pagini fiind rapidă și plăcută. Aceasta a reușit să simt foarte bine călătoria personajelorși am apreciat că am făcut cunoștință cu zonele de deșert nefamiliare mie.
Ca să fie cartea și mai interesantă, din loc în loc ne putem amuza alături de personaje întrucât acestea au replici haioase sau fac lucruri pe care nu ni le-am imagina prea des (cum ar fi să fugi și să faci slide printr-un magazin încălțat doar în șosete?!? :-D).

Cartea a fost creată într-o manieră interesantă, fiecare capitol pornind cu un citat (extras dintr-o melodie de cele mai multe ori), iar pe măsură ce protagoniștii înaintează în cadrul călătoriei lor, vom întâlni și pagini presărate cu lucruri drăguțe precum ar fi: imagini ce reprezintă locurile vizitate, cu bonurile fiscale (din care sesizăm ce cumpărături au făcut), liste de melodii care să fie cântate în mașină, etc.
Vă recomand cu cea mai mare căldură această carte! Cred că este potrivită pentru vacanța de vară!! Vă veți bucura de călătoria personajelorși le veți aprecia pentru cum evoluează, înfruntându-și temerileși situațiile pe care viața ni le rezervă.





Citate:
"Mi-am întors privirea spre Roger, al cărui cap era la distanță de o palmă de al meu. L-am privit o clipă, sperând că nu făceam ceva înfiorător, vrând să văd doar cum era să privești pe cineva când arăta atât de liniștit, cu garda jos." (p.71)
"Am lăsat aparatul jos și am rămas nemișcată preț de o clipă, savurând liniștea. Cu toate că ar fi trebuit, probabil, să fie înfricoșător să te afli la marginea unei autostrăzi pustii, nu era deloc. M-am simțit ciudat de liniștită." (p.105)
"Fiindcă Roger nu știa ce s-a întâmplat. Dacă ar fi știut, nu s-ar fi uitat la mine așa cum s-a uitat. De îndată ce va descoperi adevărul, îmi va întoarce spatele, apoi mă va părăsi de tot, exact cum făcuseră mama și Charlie. Și nu voiam să fiu nevoită să îi văd privirea în ochi atunci când aveam să încetez să fiu oricine gândea el că eram și să mă transform în altcineva sau altceva." (p.118)
"Nu mă gândeam la ce făceam. Am fugit cu toată viteza, apoi m-am oprit și m-am lăsat purtată de inerție pe restul culoarului, mai repede decât m-aș fi așteptat. Era înfricoșător și palpitant și, alunecânt cu șosetele mele noi pe culoarul gol din Wal-Mart, aveam senzația că eram liberă." (p.330)
"- Cred că s-ar putea să fi atras ceva atenție asupra mea, mi-a explicat el. Am încercat să fiu cât se poate de discret, dar e cam greu de făcut așa ceva când vorbești cu o fereastră. Oamenii tot treceau și se uitau lung la mine." (p.352)
Îi mulțumesc mult editurii Epica pentru că mi-a oferit un exemplar din această carte!!